Mandru si roman

Care dintre voi e mandru ca e roman? O intrebare specifica zilei de 1 Decembrie, poate uneori repetativa si fumata de mult.Raspunsurile nu or sa te mire. Unii or sa spuna ca nu au niciun motiv sa fie mandri invocand clasa politica mizerabila, neorocirile medicale,coruptia ori lipsa de solidaritate.Altii, etnici admiratori ai sportivilor de performanta,scuturand de praf amintirea ce ii leaga de Nadia Comaneci, Gica Hagi ori Ilie Nastase se mandresc cu asta. Avem o interminabila lista cu romanii care ne-au facut macar o data, daca nu si de mai multe ori, mandri ca facem parte din aceasta natiune.Si acum rasfoiesc pe Youtube performanta Nadiei Comaneci de la Montreal cand nu au stiut sa ii scrie nota 10 pe tabela, performanta Constantinei Tomescu Dita de la Beijing, care la peste 40 de ani a luat medalia de aur, primul gol al lui Gica Hagi, si pe langa asta, ospitalitatea romanilor, frumusetea romancelor, bogatiile naturale si mai ales frumusetea romanului de la sat.
E trist!Nu-ti trebuie multa carte sa iti dai seama ca, de fapt, in ziua aceasta de sarbatoare, raportata la valorile noastre, nu mai avem niciun motiv sa ne simtim mandri.Sportivii de performanta,frumusetea romancelor,bogatiile plaiurilor nu mai au sansa de a ne da motive de mandrie si de a ne tine cu inima cat un purice in fata televizorului. Ce motive le putem da sa nu plece din tara ? Putem opri odata exportul capsunarilor si al dansatoarelor, cu dorinta arzatoare de a ne apuca odata sa ne lucram pamantul?
 Ne imbatam azi , mai mult ca in oricare alta zi, cu amintirea unui trecut glorios,cu amintirea unui popor luptator si a unei natii mandre cu mana la piept in auzul imnului national. Le radem in nas ca suntem destepti si ca ei confunda Bucurestiul cu Budapesta, dar de fapt am ajuns sa radem de capitala cea mai poluata din Europa. Meritam un Nobel pentru insulina, un raft in biblioteca lumii  in care sa-i asezam frumos pe Eminescu,Creanga, Caragiale, Eliade, Preda etc...Poate de asta si-a bagat picioarele in ea viata si Paunescu, iar la acest gest al sau nu a mai zambit nimeni in coltul gurii ci chiar a scapat o lacrima. Astea sunt de fapt mandriile noastre nationale pe care nu am stiut sa le valorificam.
Ma simt amarnic intr-o tara in care medicina e in stop cardio-respirator, figurile politice au nerusinarea de a-si adauga culoarea politica in insemnul national, strazile sunt adevarate cratere iar autostrazile sunt doar pe machete. Ne-a mai ramas doar bataia in piept pentru niste amarate de medalii. Ne-au mai ramas cateva procente din salarii, cateva locuri de munca la particular,amintirea romanilor de exceptie plecati de mult in strainatate si urma de speranta cum ca poate o sa ne fie mai bine.
Tu? Esti mandru ca esti roman?